Respingerea cererii de înregistrare a unei mărci a Uniunii Europene (articolul 7 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene şi norma 11 alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare a Regulamentului privind marca Uniunii Europene)

Alicante, 23/06/2016

INTELLEXIS SRL

68 Cutitul de Argint Str., 2-nd floor

040558 Bucharest

RUMANIA

Cerere nr.:	14 774 509
Referinţă:	CTM-1224-15/BB
Marca:	NUFĂR
Tipul mărcii:	Word mark
Solicitant:	Farmec S.A. 16, Henri Barbusse St. 3400 Cluj. Napoca RUMANIA

Oficiul a ridicat o obiecţie la data de 10/12/2015 în temeiul articolului 7 alineatul (1) literele (b) şi (c) şi al articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene deoarece a constatat că marca pentru care se solicită înregistrarea este descriptivă şi lipsită de caracter distinctiv, din motivele prezentate în scrisoarea anexată.

Solicitantul şi-a formulat observaţiile la data de 11/04/2016, acestea putând fi rezumate după cum urmează:

1. Denumirea “NUFĂR” nu este descriptivă în legătură cu produsele desemnate din Clasa 3, fiind capabilă să îndeplinească funcţia esenţială a unei mărci, aceea de a indica originea produselor în percepţia consumatorului relevant. Aprecierea conform căreia denumirea "NUFAR" va fi percepută de către consumatorul relevant ca pe o indicaţie cu privire la o caracteristică a produselor solicitate la înregistrare, în speţă aroma sau mirosul produselor, este greşită.

2. Natura produselor desemnate, care, în cazul analizat, sunt produse destinate în general uzului casnic menajer, fiind în esenţă produse de curăţare de larg consum. Aceste produse, potrivit scopului lor, anume acela de a curăţa/lustrui/degresa, etc., pot fi în general caracterizate prin indicaţii cu privire la proprietatile care stau la baza îndeplinirii efective a scopului lor, respectiv gradul de îndepărtare a petelor/prafului/grăsimilor/reziduurilor, etc., caracteristici care ţin de modul de utilizare, de durata efectului sau orice alte cracteristici prin care se poate măsura un efect de curăţare, lustruire, degresare etc.

3. Pe de altă parte, aroma unui produs destinat curăţării/lustruirii/degresării, etc., sau mirosul emanat de acesta, atunci când poate reprezenta o particularitate a unui astfel de produs, nu constituie o caracteristică relevantă sau determinantă privită în plan obiectiv, ci mai degrabă o atribuire aleatorie făcută într-un plan subiectiv, plan în care această atribuire nu poate reprezenta o circumstanţiere reală a produselor potrivit scopul lor.

4. Solicitantul afirmă că mirosul plăcut nu constituie o caracteristcă generală a florilor de nufăr, cu atât mai puţin denumirea "NUFAR" nu poate constitui o indicaţie cu privire la un miros plăcut. Denumirea "NUFAR" nu conţine suficiente elemente care să poată desemna în general un obiect înzestrat cu un miros plăcut.

5. Solicitantul a ataşat un extras din materialul "Ce simbolizează nuferii?" regăsit pe site-ul www.roportal.ro., argumentând că, din extrasul documentar indicat, precum şi din numeroasele abordări documentare disponibile public cu privire la simbolistica asociată nuferilor, nu exista nicio referire la mirosul acestora, simbistica nufarului ţinând exclusiv de componenta vizuală şi spirituală a plantei (frumuseţe, iluminare, emoţie, unitate, renaştere, puritate etc).

6. În plus, solicitantul a ataşat un extras din enciclopedia Wikipedia în legătură cu speciile de nuferi de pe teritoriul României, argumentând că, dintre toate speciile de nuferi care se regăsesc în flora de pe teritoriul României, numai una este descrisă ca având flori parfumate, iar mirosul său este identic cu cel de trandafiri, fără a exista o distincţie clară, o particularizare a aromei răspândite de această specie de nufar în raport cu alte plante frumos mirositoare. Mai mult, solicitantul susţine că, din extrasul Wikipedia, nufărul este descris în general ca o plantă decorativă, fără nicio componentă ambientală, iar din punct de vedere economic se descrie utilizarea plantei exclusiv în alimentatie şi medicină.

7. Denumirea marcii are o semnificaţie pur sugestivă în percepţia consumatorului relevant. În plus, solicitantul afirmă că publicul relevant, cel vorbitor de limba română, identifică deja de mai bine de 35 de ani originea produselor de curăţare/lustruire/degresare/lefuire, etc., realizate sub marca "NUFAR", deoarece solicitantul beneficiază deja de protecţie în Romania, începând cu data de 26.09.1980, pentru marca verbala "NUFAR" nr. 011643.

8. EUIPO a admis la înregistrare mărci verbale desemnând produse din Clasa 3 şi care sunt constituite din denumiri ale unor plante cunoscute publicului larg ca având miros plăcut, respectiv marca UE Nr. 8 950 065 "SOFT WATER LILIES", marca UE Nr. 3 874 757 "SHEER TUBEROSE", marca UE Nr. 1 382 696 "SNOWDROPS", marca UE Nr. 10 944 155 "INDIAN ROSE", marca UE Nr. 10 997 609 "ORGANIC ROSE", marca UE Nr. 9 042 532 "LIPSTICK ROSE", marca UE Nr. 9 552 464 "WILD ROSE", marca UE Nr. 3 788 395 "PETUNIA", marca UE Nr. 1 090 697 "GELSOMINO NOBILE", marca UE Nr. 5 804 299 "ORCHIDEE IMPERlALE", marca UE Nr. 13 556 394 "PIVOINE FLORA", marca UE Nr. 4 599 775 "MA ROSE", marca UE Nr. 11 22 067 "JONQUILLE DE NUIT".

În temeiul articolului 75 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, hotărârea luată de Oficiu se poate întemeia pe motive sau dovezi asupra cărora solicitantul a avut posibilitatea de a formula observaţii.

În urma examinării atente a argumentelor solicitantului, Oficiul a hotărât să menţină obiecţia.

În temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, se respinge înregistrarea oricăror „mărci care sunt compuse exclusiv din semne sau indicaţii ce pot să servească, în comerţ, pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, provenienţa geografică sau data fabricaţiei produsului sau a prestării serviciului sau alte caracteristici ale acestora”.

Conform jurisprudenţei constante, fiecare dintre motivele refuzului înregistrării prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene are caracter independent şi necesită examinare separată. De asemenea, este oportun ca aceste motive de refuz să fie interpretate din perspectiva interesului general care stă la baza fiecăruia dintre ele. Interesul general care trebuie luat în considerare trebuie să reflecte diferite considerente în funcţie de motivul de respingere în cauză (16/09/2004, C‑329/02 P, SAT/2, EU:C:2004:532, § 25).

Prin interzicerea înregistrării ca mărci ale Uniunii Europene a semnelor şi indicaţiilor la care face referire, articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene

urmăreşte un obiectiv de interes general, care impune ca semnele sau indicaţiile care descriu caracteristicile produselor sau serviciilor pentru care se solicită înregistrarea să poată fi utilizate în mod liber de oricine. Această dispoziţie împiedică, prin urmare, rezervarea acestor semne sau indicaţii de către o singură întreprindere deoarece au fost înregistrate ca mărci.

(23/10/2003, C‑191/01 P, Doublemint, EU:C:2003:579, § 31).

„Semnele şi indicaţiile menţionate la articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene sunt cele care pot servi, într-o utilizare normală din punctul de vedere al publicului vizat, pentru a desemna, fie direct, fie prin menţionarea uneia dintre caracteristicile sale esenţiale, produsul sau serviciul pentru care se solicită înregistrarea” (26/11/2003, T‑222/02, Robotunits, EU:T:2003:315, § 34).

Oficiul nu poate fi de acord cu argumentele solicitantului potrivit căruia denumirea “NUFĂR” nu este descriptivă în legătură cu produsele desemnate din Clasa 3 şi că marca „NUFĂR” permite consumatorilor să identice sursa de provenienţă a acestor produse.

În cazul de faţă, produsele pentru care se solicită înregistrarea mărcii şi care pot fi contestate sunt produse pentru consum curent/consum general şi sunt destinate în principal consumatorului mediu, care este în mod normal informat, atent și avizat. În plus, deoarece marca „NUFĂR” conţine un cuvânt în limba română, publicul relevant este alcătuit din vorbitori de limba română din Uniunea Europeană. Astfel, consumatorul relevant va înţelege cuvântul ca pe o expresie care are o semnificaţie: plante erbacee acvatice, cu frunze late care plutesc la suprafața apei, una având flori mari albe, cealaltă flori galbene şi care au un miros plăcut.

Considerat ca întreg, cuvântul „NUFĂR” informează consumatorii imediat şi în mod direct că produselele solicitate au aroma de nufăr sau emană mirosul florilor de nufăr. Chiar dacă consumatorul mediu ar fi mai obişnuit cu simbolistica asociată nuferilor şi cu mirosul acestora, aşa cum afirmă solicitantul, acest fapt nu îl va împiedica să înţeleagă imediat expresia „NUFĂR” ca având aceeaşi semnificaţie. Astfel, marca solicitată este alcătuită dintr-un cuvânt care transmite informaţii directe şi clare privind caracteristicile produselor în cauză, respectiv mirosul pe care acestea îl au sau mirosul care ar putea fi emanat de aceste produse.

Faţă de argumentul solicitantului potrivit căruia scopul produselor desemnate este acela de a curăţa/lustrui/degresa, etc., iar aroma unui produs destinat curăţării/lustruirii/degresării, etc., sau mirosul emanat de acesta, atunci când poate reprezenta o particularitate a unui astfel de produs, nu constituie o caracteristică relevantă sau determinantă privita în plan obiectiv, ci mai degrabă o atribuire aleatorie făcută într-un plan subiectiv, plan în care această atribuire nu poate reprezenta o circumstanţiere reală a produselor potrivit scopul lor, Oficiul face următoarele precizări:

Este … irelevant dacă acele caracteristici ale produselor sau serviciilor care pot face obiectul descrierii sunt esenţiale din punct de vedere comercial sau doar auxiliare. Formularea [articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene] nu face nicio distincţie prin trimitere la caracteristicile pe care semnele sau indicaţiile care alcătuiesc marca le pot desemna. De fapt, având în vedere interesul general care stă la baza respectivei dispoziţii, orice întreprindere trebuie să poată utiliza în mod liber astfel de semne şi indicaţii pentru a descrie orice caracteristică a propriilor produse, indiferent de importanţa acesteia pe plan comercial.

(12/02/2004, C‑363/99, Postkantoor, EU:C:2004:86, § 102).

Solicitantul afirmă că mirosul plăcut nu constituie o caracteristcă generală a florilor de nufăr, cu atât mai puţin denumirea "NUFAR" nu poate constitui o indicaţie cu privire la un miros placut şi că denumirea "NUFAR" nu conţine suficiente elemente care să poată desemna în general un obiect înzestrat cu un miros plăcut. Faţă de afirmaţiile anterioare, trebuie precizat faptul că, într-o piaţă dinamică şi în continuă dezvoltare, nu este neobişnuit ca produsele solicitate să fie asociate cu un miros placut şi persistent.  

Mai mult decât atât, trebuie precizat că, conform jurisprudenţei, semnele şi indicaţiile prevazute la articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul mărcii UE, sunt cele care pentru cel puţin una dintre posibilele lor semnificaţii – ar putea fi folosite pentru a descrie produsele sau serviciile pentru care înregistrarea este solicitată, ori caracteristicile lor. Astfel de semne şi indicaţii nu pot fi rezervate unei singure întreprinderi, ci trebuie lăsate să fie utilizate în mod liber de catre toţi şi, deoarece acestea sunt în imposibilitatea de a îndeplini funcţia de indicaţie a originii mărcii, trebuie să fie excluse de la înregistrare (a se vedea 23.10.2003, C-191/01 P, Doublemint, EU:C:2003:579, § 30-32).

În plus, „caracterul distinctiv al unei mărci este apreciat pe baza faptului că această marcă poate fi imediat percepută de publicul relevant ca desemnând originea comercială a produselor sau serviciilor în cauză … Lipsa utilizării prealabile nu poate constitui în mod automat o indicaţie a unei astfel de percepţii.” (15/09/2005, T‑320/03, Live richly, EU:T:2005:325, § 88).

Faţă extrasul din materialul "Ce simbolizează nuferii?" regasit pe site-ul www.roportal.ro ., Oficiul nu contestă aceste argumente. Cu toate acestea, aşa cum a fost arătat mai sus, Regulamentul privind marca Uniunii Europene nu face nicio distincţie prin trimitere la caracteristicile pe care semnele sau indicaţiile care alcătuiesc marca le pot desemna, iar orice întreprindere trebuie să poată utiliza în mod liber astfel de semne şi indicaţii pentru a descrie orice caracteristică a propriilor produse, indiferent de importanţa acesteia pe plan comercial.

Cu referire la extrasul din din enciclopedia Wikipedia, trebuie precizat că Oficiul nu consideră această sursă de încredere pentru cercetarea academică, astfel nu va fi luată în considerare.

În prezentul caz, Oficiul consideră că impresia generală pe care o transmite semnul este de descriptivitate în raport cu produsele solicitate.

Oficiul nu este de acord cu afirmaţia solicitantului că denumirea „NUFĂR” este pur sugestivă. Trebuie observat faptul că marca solicitată îndeplineste regulile sintaxei şi gramaticii limbii române. Chiar dacă denumirea solicitată nu este/nu ar fi folosită în mod curent pentru a desemna produsele din Clasa 3, rămâne totuşi o expresie descriptivă, pe care consumatorul mediu din România o va înţelege ca atare, nefiind necesară vreo interpretare ulterioară şi nicio reflecţie suplimentară.

Se respinge înregistrarea unei mărci în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regualmetnul privind marca UE atunci când indicaţiile care o compun pot fi utilizate pentru a desemna produsele sau serviciile pentru care se solicită înregistrarea. Astfel, pentru aplicarea acestei dispoziţii nu este necesar ca semnele şi indicaţiile care compun marca solicitată să fie utilizate efectiv la momentul depunerii cererii de înregistrare într-un mod descriptiv pentru produse sau servicii precum cele în legătură cu care se solicită marca (a se vedea, de exemplu, 12.01.2005, T-367/02

- T-369/02, SnTEM, SnPUR & SnMIX, EU:T:2005:3, § 40).

Argumentul solicitantului conform căruia marca ar fi fost deja acceptată de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) din România începând cu data de 26.09.1980, nu este valabil, deoarece solicitantul nu a precizat modul cum această marcă a fost înregistrată şi nici nu a depus documente/dovezi de folosinţă care să demonstreze că publicul relevant, cel vorbitor de limba Română, identifica deja de mai bine de 35 de ani originea produselor de curatare/lustruire/degresare/ lefuire, etc., realizate sub marca "NUFAR".

În orice caz, trebuie amintit că regimul mărcii Uniunii Europene este un sistem autonom, cu un set propriu de obiective şi norme specifice; este un sistem de sine stătător şi se aplică independent de orice sistem naţional… În consecinţă, măsura în care un semn poate fi înregistrat ca marcă a Uniunii Europene trebuie apreciată numai în raport cu normele relevante ale Uniunii. Prin urmare, nici Oficiul şi, după caz, nici instanţele Uniunii nu au vreo obligaţie în temeiul unei decizii care intervine la nivelul unui stat membru sau al unei ţări terţe, potrivit căreia semnul în cauză poate fi înregistrat ca marcă naţională. Situaţia este aceeaşi chiar şi în cazul în care o astfel de decizie a fost adoptată în conformitate cu legislaţia naţională armonizată cu Directiva nr. 89/104 sau într‑o ţară care aparţine zonei lingvistice în care îşi are originea semnul verbal în cauză (27/02/2002, T‑106/00, Streamserve, EU:T:2002:43, § 47).

În conformitate cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie, faptul că un semn este compus din cuvinte generice care informează publicul despre o caracteristică a produselor/serviciilor este suficient pentru a concluziona că semnul este lipsit de caracter distinctiv (hotărârea din 19.9.2002, C‑104/00 P, „DKV”, punctul 21). Acest lucru este în mod clar aplicabil şi în cazul de faţă.

Dat fiind că marca are o evidentă semnificaţie descriptivă în raport cu produsele solicitate, impactul mărcii asupra publicului relevant va fi în primul rând de natură descriptivă, eclipsând astfel orice impresie că marca ar putea indica o origine comercială.

În ceea ce priveşte argumentul solicitantului potrivit căruia mai multe înregistrări similare au fost acceptate de către EUIPO, conform jurisprudenţei constante, „deciziile privind înregistrarea unui semn ca marcă a Uniunii Europene … sunt adoptate în exercitarea competenţelor atribuite, şi nu în mod discreţionar”. Prin urmare, caracterul unui semn de a putea fi înregistrat ca marcă a Uniunii Europene trebuie apreciat numai în temeiul Regulamentului privind marca Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat de instanţa Uniunii, şi nu pe baza unei practici anterioare a Oficiului (15/09/2005, C‑37/03 P, BioID, EU:C:2005:547, § 47; şi 09/10/2002, T‑36/01, Glass pattern, EU:T:2002:245, § 35).

„Conform jurisprudenţei Curţii de Justiţie, este evident că respectarea principiului egalităţii de tratament trebuie reconciliată cu respectarea principiului legalităţii, potrivit căruia nimeni nu poate invoca, în beneficiul său, o nelegalitate săvârşită în favoarea altei persoane” (27/02/2002, T‑106/00, Streamserve, EU:T:2002:43, § 67).

În plus, trebuie menţionat faptul că Oficiul nu este legat de deciziile sale anterioare deoarece fiecare caz trebuie să fie tratat separat, în funcţie de particularitățile sale, apreciat numai în temeiul Regulamentului privind marca Uniunii Europene, aşa cum a fost interpretat de instanţa Uniunii şi nu pe baza unei practici anterioare a Oficiului. Mai mult, solicitantul nu a precizat nimic despre modul în care au fost înregistrate aceste mărci, dacă acesta au fost acceptate prima facie sau în urma depunerii de dovezi care arată caracterul distinctiv dobândit.

Din motivele menţionate anterior şi în temeiul articolului 7 alineatul (1) literele (b) şi (c) şi al articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, cererea de înregistrare a mărcii Uniunii Europene nr. 14 774 509 „NUFĂR” este respinsă pentru toate produsele solicitate.

În temeiul articolului 59 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, aveţi dreptul să atacaţi această decizie. În temeiul articolului 60 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, calea de atac trebuie formulată în scris şi depusă la Oficiu în termen de două luni de la data notificării prezentei decizii. Cererea de introducere a căii de atac se depune în limba de procedură a deciziei atacate. În plus, în termen de patru luni de la aceeaşi dată trebuie depus, în scris, un memoriu în care să se expună motivele de atac. Cererea de atac va fi considerată depusă numai după achitarea taxei de 720 EUR.

Roxana PISLARU