Respingerea cererii de înregistrare a unei mărci a Uniunii Europene (articolul 7 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene şi norma 11 alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare a Regulamentului privind marca Uniunii Europene)

Alicante, 01/12/2016

Anna Nicoleta Costache Demes

Str. Constantin Lacea nr. 12-14, biroul 2

500112 Brasov

RUMANIA

Cerere nr.:	15 487 523
Referinţă:
Marca:	MILITIA
Tipul mărcii:	Figurative mark
Solicitant:	Militia Imbracaminte STR. ALEXANDRU CEL BUN NR. 20, BL. F5, AP.2 Brasov, Jud. Brasov Brasov RUMANIA

În temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, Oficiul a ridicat o obiecţie la data de 23/06/2016 deoarece a constatat că marca pentru care se solicită înregistrarea este contrară ordinii publice sau principiilor acceptate ale moralei, din motivele prezentate în scrisoarea anexată.

Solicitantul şi-a formulat observaţiile la data de 18/08/2016, acestea putând fi rezumate după cum urmează:

1. Pentru a se ajunge la concluzia daca o marca este sau nu contrara ordinii publice si bunelor moravuri, analiza trebuie sa aiba in vedere perceptia asupra semnului în rândul de segment de consumatori relevant din Uniunea Europeana, respectiv cel vorbitor de limba romana.

2. Segmentul de consumatori este format din adolescenti, tineri, care sunt practicanti de sporturi (skateboard, breakdance, etc). Din perspectiva acestui consumator, folosirea denumirii „MILITIA” este perceputa ca fiind o ridiculizare, o parodie a vremurilor si institutiilor din trecut şi nu ca avand un efect suparator. Solicitantul a ataşat imaginii din care se poate observa modul de folosire a mărcii „MILITIA”.

3. Încă din anul 2008 marca a fost înregistrată în Romania pentru clasele 28 si 40, de catre unul dintre asociatii societatii Militia Imbracaminte. Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci nu a considerat ca aceasta ar fi o marca de natura sa provoace repulsie sau furie in randul consumatorului roman si sa fie astfel contrara ordinii publice. Denumirea „MILITIA” nu este nicidecum perceputa de catre consumatorul vorbitor de limba romana ca numele unei institutii de stat avand ca scop pastrarea ordinii, ci ca o denumire originala, asociata unor jocuri sau articolelor de imbracaminte.

4. Legislatia romaneasca nu interzice folosirea denumirii „Militia”.

5. EUIPO a înregistrat alte marci care contin denumiri care ar putea fi considerate a fi in aceeasi situatie, respectiv EUTM Nr. 6 136 832 „DICTATOR”, „EUTM Nr. 6 136 683 „DICTATOR”, EUTM Nr. 1 736 776 „PROPAGANDA”, etc.

6. Marca „MILITIA” este folosită pentru produse destinate unui public tanar, rebel si critic, care percepe denumirea „MILITIA” ca pe o critica, o parodie a ceea ce a reprezentat perioada comunista, si nicidecum nu va fi indignat, revoltat de folosirea unor astfel de elemente in marca solicitata la inregistrare. Solicitantul a ataşat poze din care rezultă modul de utilizare al marcii (afise ale unor evenimente la care solicitantul a fost sponsor si organizator, poze cu tricouri, captură ecran de pe canalul YouTube, reclamă de la Campionatului National Downhill Skateboard sponsorizat de catre solicitant). Solicitantul apreciază că aceste documente arata faptul că publicul ţintă nu percepe aceasta denumire ca fiind ofensatoare ci ca o parodie; Aceasta marca are deja utilizare in Romania, fiind cunoscuta si imbratisata de publicul caruia ii este adresata.

7. Marca solicitata nu include in fapt denumirea „miliția” (cu diacritice) ci o denumire fara diacritice, care nu va duce automat consumatorul cu gandul la organul de asigurare a ordinii publice in timpul comunismului.

8. Reprezentarea grafica a marcii nu reprezinta o redare fidela a unei steme comuniste sau a unui simbol comunist. Simbol comunist ar putea fi considerat steaua rosie, ori in cazul de fata, marca solicitata la inregistrare are drept culoare revendicata galben, nu rosu. Steaua care apare in continutul marcii solicitate la inregistrare este de asemenea galbena, avand o alta stea in interior, formata din linii. De asemenea, nici spicele de grau care se regasesc in continutul marcii solicitate la inregistrare nu ar putea fi considerate ca seamana cu reprezentarea care se regasea de obicei in stema comunista.

9. Solicitantul consideră că, per ansamblu, elementele care sunt regasite in marca solicitata la inregistrare nu sunt simboluri comuniste, iar semnul solicitat nu este de natura a fi perceput de catre consumatori ca un simbol al regimului despotic comunist din Romania.

10. Solicitantul a enumerat marci care contin stele, spice de grau, etc, similare cu marca solicitata şi care au fost inregistrate de EUIPO, respectiv: EUTM nr. 8 589 855, EUTM nr. 12 683 967, EUTM nr. 2 025 021, EUTM nr. 2 715 779, EUTM nr. 2 588 937, IR nr. 1 120 834, IR nr. 980 530, IR nr. 1 193 155.

11. Exista alte marci ale Uniunii Europene înregistrate care conţin denumirea „MILITIA” (EUTM Nr. 11 139 433), precum si o marca valida care conţine un model fidel al stemei fostei URSS, respectiv EUTM nr. 3 958 154.

În temeiul articolului 75 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, hotărârea luată de Oficiu se poate întemeia pe motive sau dovezi asupra cărora solicitantul a avut posibilitatea de a formula observaţii.

În urma examinării atente a argumentelor solicitantului, Oficiul a hotărât să menţină obiecţia.

Articolul 7 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene exclude de la înregistrare mărcile care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri. Trebuie menţionat faptul că raționamentul prevederilor articolului 7 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene este acela de a exclude înregistrarea mărcilor în cazul în care acordarea unui monopol ar contraveni statului de drept sau ar fi percepută de publicul relevant că ar încălca normele morale de bază ale societății.

Potrivit prevederilor articolului 7 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, sunt excluse de la înregistrare ca mărci ale Uniunii Europene cuvintele sau frazele blasfematoare, rasiste sau discriminatorii; standardul care trebuie aplicat este cel al consumatorului rezonabil cu sensibilitate și praguri de toleranță medii (Hotărârea din 9 martie 2012, T-417/10, „¡Que buenu ye! Hijoputa”, punctul 21).

În speță, publicul căruia i se adresează produsele în cauză este format din publicul larg vorbitor de limba română din cadrul Uniunii. În consecință, este necesar să se ia în considerare dacă semnul în cauză are un impact evident ofensator asupra persoanelor cu o sensibilitate normală (Hotărârea din 9 martie 2012, T-417/10, „¡Que buenu ye! Hijoputa”, punctul 21)

Conceptul de „bune moravuri” prevăzut la articolul 7 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene nu are de-a face cu prostul gust sau cu protejarea sentimentelor persoanelor. Pentru a intra în contradicție cu articolul 7 alineatul (1) litera (f) din din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, o marcă trebuie să fie percepută de publicul relevant, sau cel puțin de o parte semnificativă a acestuia, ca o încălcare a normelor morale fundamentale ale societății.

Potrivit jurisprudenței, publicul relevant nu este neapărat doar cel care cumpără produsele și serviciile vizate de marcă, întrucât un public mai larg decât consumatorii vizați ar putea veni în contact cu marca (Hotărârea din 5 octombrie 2011, T-526/09, „Paki”, punctele 17 și 18). Astfel, este necesar să se ia în considerare faptul că semnele vizate de prevederile acestui articol, sunt șocante nu numai pentru publicul pentru care produsele și serviciile acoperite de semn sunt destinate, dar și alte persoane care, deși nu sunt vizate de aceste produse și servicii, s-ar putea confrunta cu acest semn în viața de zi cu zi (05.10.2011, T-526/09, Paki, EU: T: 2011: 564, § 18).

Mai mult, contextul comercial al unei mărci, în sensul publicului vizat de produse și servicii, nu este întotdeauna factorul care determină dacă acea marcă ar încălca bunele moravuri (Hotărârea din 9 martie 2012, T-417/10 „¡Que buenu ye! Hijoputa”, punctul 24). A se vedea, de asemenea, Decizia din 15 martie 2013, R 2073/2012-4, – „CURVE”, punctele 17-18 (T-266/13).

Faţă de argumentele solicitantului potrivit căruia segmentul de consumatori este format din adolescenti, tineri, care sunt practicanti de sporturi (skateboard, breakdance, etc), şi a faptului că, pentru acest consumator, folosirea denumirii „MILITIA” va fi percepută ca o ridiculizare, o parodie a vremurilor si institutiilor din trecut şi nu ca avand un efect suparator, Oficiul reiterează că publicului vizat de produse solicitate nu este întotdeauna factorul care determină dacă acea marcă ar încălca bunele moravuri, ci trebuie să se aibă în vedere un public mai larg care ar putea veni în contact cu aceasta.

Faţă de imaginile ataşate de solicitant în ceea ce priveşte modul de folosire a mărcii, Oficiul a observat faptul că semnul depus la înregistrare este folosit şi în alte culori, inclusiv în culoarea roşie, iar, din captura de ecran de pe canalul YouTube (reclamă de la Campionatului National Downhill Skateboard, solicitantul fiind unul dintre sponsori) se poate observa că filmul în cauză a fost vizionat de 193 de ori.

Aşa cum s-a menţionat mai sus, este irelevant daca marca „MILITIA” va fi folosita pentru produse destinate unui public tanar, rebel si critic, iar aceştia ar percepe-o ca pe o critica, o parodie a ceea ce a reprezentat perioada comunista, iar acesta nu va fi nicidecum indignat, revoltat. Din pozele prezentate de solicitant, Oficiul nu poate trage nicio concluzie cu privire la percepţia „publicul tânăr” căruia i se adresează marca. Trebuie reiterat că mărcile care intră sub incidenţa prevedrilor articolului 7 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene sunt acele semne care ar fi percepute de cel puțin o parte semnificativă a publicului care, deși nu îi sunt vizate aceste produse, se confruntă cu acest semn în viața de zi cu zi, iar acest lucru este considerat ca fiind o încălcare a normelor morale fundamentale ale societății.

Marca solicitată conţine partea verbală, „MILITIA” care va fi înţeleasă în fostele țări socialiste din Europa, ca un termen folosit pentru a desemna o “Instituție de stat având drept scop menținerea ordinii publice și respectarea regulilor de conviețuire socială; reprezentanții acestei instituții” (sursa: https://dexonline.ro/definitie/mili%C8%9Bie ).

Considerate ca întreg, elementele din marcă vor fi înţelese de către publicul larg ca numele unei Instituții de stat având drept scop menținerea ordinii publice și respectarea regulilor de conviețuire socială în fostele țări socialiste din Europa, inclusiv România. Astfel, consumatorul vorbitor de limba română va asocia semnul solicitat la înregistrare cu un simbol al regimului comunist despotic din România.

Prin urmare, luate în ansamblu, elementele din marcă pot provoca furie și repulsie în randul consumatorilor, sau cel puțin pentru o parte a publicului din România care s-ar putea confrunta cu acest semn, indiferent dacă produsele nu i se adresează în mod direct sau dacă legislatia romaneasca nu interzice folosirea denumirii „Militia”.

Solicitantul susţine că marca solicitata nu include in fapt denumirea „miliția” (cu diacritice), iar acest fapt nu va duce automat consumatorul cu gandul la organul de asigurare a ordinii publice in timpul comunismului. Oficiul consideră irelevant acest argument deoarece, aşa cum bine se ştie, in scriere, mai ales cea folosită in comunicarea prin mesaje in randul tinerilor, nu este neobisnuit să se foloseasca prescurtari, scriere fără diacritice sau chiar si greşeli de ortografie. Astfel, mesajul transmis de marcă va avea acelaş impact ofensator ca şi cuvântul „miliţia”.

Cu referire la argumentul potrivit căruia reprezentarea grafica nu reprezinta o redare fidela a unei steme comuniste sau a unui simbol comunist, iar culoarea revendicata este galben şi nu rosu, trebuie precizat faptul că, din documentele depuse, Oficiul a observat că semnul este folosit şi în culoarea roşie. De asemenea, reprezentarea grafică nu este necesar să fie o redare fidelă a unei steme sau a unui simbol comunist, importantă este percepţia segmentului de consumatori relevant din Uniunea Europeana asupra semnului, dacă aceştia vor face o legătură între semnul solicitat şi un simbol al regimului comunist despotic din România.

Faptul că încă din anul 2008 marca a fost înregistrată în Romania pentru clasele 28 si 40, de catre unul dintre asociatii societatii Militia Imbracaminte, acest lucru nu demonstrează că marca nu este de natură să creeze repulsie sau furie în rândul consumatorului roman si astfel nu este contrara ordinii publice sau bunelor moravuri.

În ceea ce priveşte deciziile naţionale la care face referire solicitantul, conform jurisprudenţei:

regimul mărcii Uniunii Europene este un sistem autonom, cu un set propriu de obiective şi norme specifice; este un sistem de sine stătător şi se aplică independent de orice sistem naţional… În consecinţă, măsura în care un semn poate fi înregistrat ca marcă a Uniunii Europene trebuie apreciată numai în raport cu normele relevante ale Uniunii. Prin urmare, nici Oficiul şi, după caz, nici instanţele Uniunii nu au vreo obligaţie în temeiul unei decizii care intervine la nivelul unui stat membru sau al unei ţări terţe, potrivit căreia semnul în cauză poate fi înregistrat ca marcă naţională. Situaţia este aceeaşi chiar şi în cazul în care o astfel de decizie a fost adoptată în conformitate cu legislaţia naţională armonizată cu Directiva nr. 89/104 sau într‑o ţară care aparţine zonei lingvistice în care îşi are originea semnul verbal în cauză (27/02/2002, T‑106/00, Streamserve, EU:T:2002:43, § 47).

În ceea ce priveşte argumentul solicitantului potrivit căruia, în opinia sa, mai multe înregistrări similare au fost acceptate de către EUIPO (EUTM Nr. 6 136 832 „DICTATOR”, „EUTM Nr. 6 136 683 „DICTATOR”, EUTM Nr. 1 736 776 „PROPAGANDA” sau mărci care care contin stele, spice de grau, etc, şi care, în opinia solicitantului, sunt similare cu prezenta cerere, respectiv EUTM nr. 8 589 855, EUTM nr. 12 683 967, EUTM nr. 2 025 021, EUTM nr. 2 715 779, EUTM nr. 2 588 937, IR nr. 1 120 834, IR nr. 980 530, IR nr. 1 193 155 etc.), conform jurisprudenţei constante, „deciziile privind înregistrarea unui semn ca marcă a Uniunii Europene … sunt adoptate în exercitarea competenţelor atribuite, şi nu în mod discreţionar”. Prin urmare, caracterul unui semn de a putea fi înregistrat ca marcă a Uniunii Europene trebuie apreciat numai în temeiul Regulamentului privind marca Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat de instanţa Uniunii, şi nu pe baza unei practici anterioare a Oficiului (15/09/2005, C‑37/03 P, BioID, EU:C:2005:547, § 47; şi 09/10/2002, T‑36/01, Glass pattern, EU:T:2002:245, § 35).

„Conform jurisprudenţei Curţii de Justiţie, este evident că respectarea principiului egalităţii de tratament trebuie reconciliată cu respectarea principiului legalităţii, potrivit căruia nimeni nu poate invoca, în beneficiul său, o nelegalitate săvârşită în favoarea altei persoane” (27/02/2002, T‑106/00, Streamserve, EU:T:2002:43, § 67).

De asemenea, Oficiul consideră acest argument irelevant deoarece majoritatea mărcilor menţionate mai sus au fost depuse la înregistrare acum 10-15 ani.

Solicitantul argumentează că exista alte marci ale Uniunii Europene înregistrate care conţin denumirea „MILITIA” (EUTM Nr. 11 139 433), precum si o marca valida care conţine un model fidel al stemei fostei URSS, respectiv EUTM nr. 3 958 154.

Trebuie menţionat că, chiar și în cazul în care, din eroare, ar fi fost înregistrate anterior mărci similare, acest lucru nu obligă Oficiul să continue să înregistreze aceste mărci. Deciziile trebuiesc evaluate individual, de la caz la caz. În plus, conform jurisprudenței, respectarea principiului egalității de tratament trebuie conciliat cu respectarea principiului legalității, conform căruia nimeni nu poate invoca, în susținerea cererii sale, actele ilegale comise în favoarea altuia (hotărârea din 27/02/2002, T 106/00, "Streamserve").

Mai mult, în ceea ce priveşte marca EUTM nr. 3 958 154, Oficiul precizează că există şi o cererea ulterioară, identică cu cea anterior menţionată, respectiv EUTM 5 585 898 care este refuzată.

Din motivele menţionate anterior şi în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, cererea de înregistrare a mărcii figurative a Uniunii Europene nr. 15 487 523 „MILITIA” este respinsă pentru toate produsele solicitate.

În temeiul articolului 59 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, aveţi dreptul să atacaţi această decizie. În temeiul articolului 60 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, calea de atac trebuie formulată în scris şi depusă la Oficiu în termen de două luni de la data notificării prezentei decizii. Cererea de introducere a căii de atac se depune în limba de procedură a deciziei atacate. În plus, în termen de patru luni de la aceeaşi dată trebuie depus, în scris, un memoriu în care să se expună motivele de atac. Cererea de atac va fi considerată depusă numai după achitarea taxei de 720 EUR.

Roxana PISLARU