Respingerea cererii de înregistrare a unei mărci a Uniunii Europene (articolul 7 şi articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene)

Alicante, 10/12/2018

INDUSTRIALIZAREA CĂRNII KOSAROM ABATOR 65 IAȘI

705200 PAȘCANI

RUMANIA

Cerere nr.:	17 865 920
Referinţă:	1802.47/26.02.2018
Marca:	de Acasă Autentic Românesc
Tipul mărcii:	Figurativă
Solicitant:	INDUSTRIALIZAREA CĂRNII KOSAROM ABATOR 65 IAȘI 705200 PAȘCANI RUMANIA

Oficiul a ridicat o obiecţie la data de 18/04/2018 în temeiul articolului 7 alineatul (1) literele (b) şi (c) şi al articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene deoarece a constatat că marca pentru care se solicită înregistrarea este descriptivă şi lipsită de caracter distinctiv, din motivele prezentate în scrisoarea anexată.

Solicitantul şi-a formulat observaţiile la data de 16/06/2018, care pot fi rezumate după cum urmează:

1. Semnul este înregistrat ca marcă naţională în România sub numărul 141 464 din data de 12/10/2015, fiind unul din brandurile societăţii Industrializarea Cărnii Kosarom, alături de , şi .

2. Semnul „de Acasă *Autentic Românesc*” este folosit de mai mulţi ani pe piaţa internă din România, şi, în ultima vreme, şi pe cea comunitară, ceea ce I-a făcut să capete un caracter distinctiv în sensul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene şi să se bucure de apreciere pentru produsele şi serviciile pentru care s-a solicitat protecţie. Solicitantul anexează în acest sens următoarele documente:

• Extras de pe site-ul www.kosarom.ro cu brandurile companiei, aşa cum sunt listate la punctul 1.

• Extras purtând antetul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci referitor la marca naţională, , înregistrată cu numărul 141 464 la data de 12/10/2015, pentru bunuri şi servicii în Clasele 29, 35, 39 şi 43.

În data de 13/08/2018, Oficiul a emis o notificare prin care a cerut solicitantului clarificări suplimentare cu privire la natura solicitării distinctivităţii, în sensul dacă se doreşte a fi una principală sau una subsidiară. În urma acestei notificări, în data de 12/10/2018, solicitantul a precizat că revendicarea distinctivităţii este una principală şi, în plus, a formulat observaţii suplimentare care pot fi rezumate după cum urmează:

3. Semnul solicitat la înregistrare a fost folosit în ultima vreme pe piaţa germană, solicitantul participând la târgul internaţional ANUGA organizat în Koln, Germania cu marca .

4. Solicitantul a ataşat următoarele documente:

• Copie scanată după certificatul de înregistrare a mărcii naţionale , înregistrată în România cu numărul 141 464 la data de 12/10/2015, pentru bunuri şi servicii în Clasele 29, 35, 39 şi 43.

• Imagini cu etichete de produse din carne, precum muşchi de porc, cârnaţi cu busuioc, piept de porc, toate purtând semnul solicitat la înregistrare.

• Prospecte de prezentare pentru preparate din porc, precum muşchi de porc, cârnaţi cu busuioc, piept de porc, ceafă de porc, rulou de porc, purtând semnul solicitat la înregistrare.

• Imagini cu standul Industrializarea Cărnii Kosarom, afişând semnul solicitat la înregistrare.

În temeiul articolului 94 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, hotărârea luată de Oficiu se poate întemeia pe motive sau dovezi asupra cărora solicitantul a avut posibilitatea de a formula observaţii.

În urma examinării atente a argumentelor solicitantului, Oficiul a hotărât să menţină obiecţia.

În temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, se respinge înregistrarea oricăror „mărci care sunt compuse exclusiv din semne sau indicaţii ce pot să servească, în comerţ, pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, provenienţa geografică sau data fabricaţiei produsului sau a prestării serviciului sau alte caracteristici ale acestora”.

Conform jurisprudenţei constante, fiecare dintre motivele refuzului înregistrării prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene are caracter independent şi necesită examinare separată. De asemenea, este oportun ca aceste motive de refuz să fie interpretate din perspectiva interesului general care stă la baza fiecăruia dintre ele. Interesul general care trebuie luat în considerare trebuie să reflecte diferite considerente în funcţie de motivul de respingere în cauză (16/09/2004, C‑329/02 P, SAT/2, EU:C:2004:532, § 25).

Prin interzicerea înregistrării ca mărci ale Uniunii Europene a semnelor şi indicaţiilor la care face referire, articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene

urmăreşte un obiectiv de interes general, care impune ca semnele sau indicaţiile care descriu caracteristicile produselor sau serviciilor pentru care se solicită înregistrarea să poată fi utilizate în mod liber de oricine. Această dispoziţie împiedică, prin urmare, rezervarea acestor semne sau indicaţii de către o singură întreprindere deoarece au fost înregistrate ca mărci.

(23/10/2003, C‑191/01 P, Doublemint, EU:C:2003:579, § 31).

„Semnele şi indicaţiile menţionate la articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene sunt cele care pot servi, într-o utilizare normală din punctul de vedere al publicului vizat, pentru a desemna, fie direct, fie prin menţionarea uneia dintre caracteristicile sale esenţiale, produsul sau serviciul pentru care se solicită înregistrarea” (26/11/2003, T‑222/02, Robotunits, EU:T:2003:315, § 34).

Prin notificarea Oficiului din data de 18/04/2018, solicitantul a fost informat că semnul depus la înregistrare este neeligibil pentru înregistrare în temeiul articolului 7 alineatul (1) literele (b) şi (c) şi al articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene deoarece descrie anumite caracteristici ale produselor şi serviciilor din Clasele 29, 35 și 43 pentru care s-a solicitat protecţie, de asemenea, fiind și lipsit de caracter distinctiv.

Oficiul nu este de acord cu solicitantul atunci când susţine că marca solicitată la înregistrare este distinctivă în legătură cu produsele şi serviciile din Clasele 29, 35 și 43 şi că marca „de Acasă *Autentic Românesc*” permite consumatorilor să identice sursa de provenienţă a acestor produse şi servicii.

Evaluarea caracterului descriptiv se bazează pe modul în care consumatorul relevant ar percepe semnul în raport cu produsele şi serviciile pentru care se solicită protecţie.

În cazul de faţă, produsele şi serviciile, pentru care se solicită înregistrarea mărcii şi care sunt contestate, sunt produse şi servicii pentru consum curent/consum în masă şi sunt destinate în principal consumatorului obişnuit. Ţinând cont de natura produselor şi serviciilor în cauză, gradul de sensibilizare al publicului relevant va fi cel al consumatorului obişnuit care este suficient de bine informat şi suficient de atent şi circumspect. În plus, deoarece marca conţine cuvinte în limba română, publicul relevant în raport cu care trebuie examinate motivele absolute de refuz este consumatorul vorbitor de limba română din cadrul Uniunii (22/06/1999, C‑342/97, Lloyd Schuhfabrik, EU:C:1999:323, § 26; şi 27/11/2003, T‑348/02, Quick, EU:T:2003:318, § 30).

Pe baza acestei experienţe dobândite, Oficiul afirmă că, în raport cu produsele şi serviciile din Clasele 29, 35 şi 43, semnul pentru care se solicită protecţie, „de Acasă *Autentic Românesc*”, ar fi perceput de către publicul relevant drept un simplu slogan laudativ promoţional, al cărui scop este de a transmite o declaraţie privind produsele şi serviciile oferite clienţilor. În plus, în cazul de faţă tendința va fi ca publicul relevant să nu perceapă vreo indicaţie deosebită privind originea comercială a semnului dincolo de informațiile promoţionale transmise, care servesc doar la evidenţierea aspectelor pozitive ale produselor şi serviciilor în cauză, şi anume că ele sunt produse originale româneşti care au gustul celor făcute în casă sau la servicii care sunt furnizate ca şi acasă. Marca solicitată nu are niciun alt element care ar putea ajuta consumatorul să identifice produsele şi serviciile care provenind de la solicitant.

În plus, semnele care sunt utilizate în mod obișnuit în legătură cu comercializarea produselor şi serviciilor în cauză sunt lipsite de caracter distinctiv.

În cazul de faţă, o căutare pe internet din data de 10/12/2018 a arătat că cuvintele în cauză se utilizează frecvent pe piaţa relevantă:

https://www.tripadvisor.com/LocationPhotoDirectLink-g1028689-d3785123-i197569797-Bucataria_de_Acasa-San_Donato_Milanese_Province_of_Milan_Lombardy.html

https://www.facebook.com/DulceleDeAcasaOficial/

http://restaurantuldeacasa.ro/

https://www.facebook.com/asociatia.autenticromanesc

În ceea ce priveşte elementele figurative şi elemente stilizate ale mărcii solicitate la înregistrare, constând în două steluţe ce încadrează expresia „Autentic Românesc”, precum şi elemente stilizate constând în fontul folosit pentru litere, litera „A” din „Acasă” fiind prelungită, acestea sunt atât de nesemnificative prin natura lor încât nu îi conferă mărcii în ansamblu un caracter distinctiv. Oficiul consideră că această stilizare nu este de ajuns pentru a indica consumatorilor sursa de provenienţă a produselor şi serviciilor. Aceste elemente nu prezintă nicio caracteristică legată de modul în care sunt combinate care să îi permită mărcii să îşi îndeplinească funcția esenţială în raport cu produsele şi serviciile pentru care se solicită protecţie.

În conformitate cu prevederile articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind marca UE, mărcile care sunt lipsite de caracter distinctiv nu se înregistrează. Din cauza caracterului său descriptiv, marca solicitată nu poate îndeplini funcția esențială a unei mărci. Prin urmare, semnul solicitat este, de asemenea, lipsit și de caracter distinctiv, nefiind în măsură să distingă produsele şi serviciile solicitate în Clasele 29, 35 şi 43 de alte similare aparținând ale altor întreprinderi.

Mai mult, faptul că semnul este înregistrat la nivelul României ca marcă nu demonstrează că semnul are caracter distinctiv intrinsec. Solicitantul nu a trimis dovezi prin care să se demonstreze modul cum a fost acceptată marca românească, dacă a fost acceptată prima facie sau în urma depunerii dovezilor de folosință.

Pe lângă argumentele sus-menţionate, în răspunsul la scrisoarea de obiecţie a Oficiului din data de 16/06/2018 şi clarificările din data de 12/10/2018, solicitantul a inclus o declaraţie în sensul că semnul a dobândit caracter distinctiv prin utilizare în sensul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene. De asemenea, a indicat faptul că această afirmaţie este concepută ca un titlu principal.

În observaţiile transmise, solicitantul menţionează faptul că marca solicitată a dobândit caracter distinctiv prin utilizare în raport cu toate produsele şi serviciile solicitate din Clasele 29, 35, 39 şi 43 şi că semnul a fost deja adus la cunoştinţa publicului consumator, prin înregistrarea acestuia în România, publicul consumator nefiind astfel străin de utilizarea semnului ca şi marcă.

În sprijinul declaraţiei sale, solicitantul a prezentat dovezi de utilizare în datele de 16/06/2018 şi 12/10/2018, aşa cum sunt listate la începutul prezentei comunicări.

În temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, motivele absolute de refuz prevăzute la articolul 7 alineatul (1) literele (b)-(d) din regulament nu se aplică înregistrării unei mărci în cazul în care aceasta a dobândit, pentru produsele sau serviciile pentru care se solicită înregistrarea, un caracter distinctiv după ce a fost utilizată. În situaţia la care se face referire la articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, faptul că semnul care constituie marca în cauză este în realitate perceput de segmentul relevant de public ca o indicaţie a originii comerciale a unui produs sau serviciu este rezultatul efortului economic depus de solicitantul mărcii. Acest fapt justifică neluarea în calcul a considerentelor de interes public care stau la baza articolului 7 alineatul (1) literele (b)-(d) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, care impun ca mărcile la care se face referire în respectivele dispoziţii să poată fi utilizate liber de oricine pentru a evita acordarea unui avantaj concurenţial nejustificat unui singur comerciant … .

În primul rând, reiese clar din jurisprudenţă că dobândirea caracterului distinctiv prin utilizarea unei mărci presupune ca cel puţin un procent semnificativ din segmentul relevant de public să identifice produsele sau serviciile ca provenind de la o anumită întreprindere datorită mărcii. Cu toate acestea, împrejurările în care condiţia privind dobândirea caracterului distinctiv prin utilizare poate fi considerată îndeplinită nu pot fi stabilite numai în raport cu date generale, abstracte, precum procente specifice … .

În al doilea rând, în vederea acceptării înregistrării unei mărci în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, caracterul distinctiv dobândit prin utilizarea respectivei mărci trebuie demonstrat în acea parte a Uniunii Europene în care a fost lipsită de orice astfel de caracter distinctiv în temeiul articolului 7 alineatul (1) literele (b)-(d) din regulament … .

În al treilea rând, atunci când se evaluează, într-un caz specific, măsura în care o marcă a dobândit caracter distinctiv prin utilizare, trebuie să se ţină seama, printre altele, de factori precum: cota de piaţă deţinută de marcă, intensitatea, răspândirea geografică şi durabilitatea utilizării mărcii, suma investită de întreprindere în promovarea mărcii, proporţia clasei relevante de persoane care, datorită mărcii, identifică produsele ca provenind de la o anumită întreprindere şi declaraţiile emise de camerele de comerţ şi industrie sau de alte asociaţii comerciale şi profesionale. În cazul în care, pe baza acestor factori, clasa relevantă de persoane sau, cel puţin, un procent semnificativ din aceasta, identifică produsele ca provenind de la o anumită întreprindere datorită mărcii, trebuie să se concluzioneze că cerinţa pentru înregistrarea mărcii prevăzută la articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene este îndeplinită … .

În al patrulea rând, conform jurisprudenţei, caracterul distinctiv al unei mărci, inclusiv cel dobândit prin utilizare, trebuie, de asemenea, apreciat în raport cu produsele sau serviciile pentru care se solicită înregistrarea şi în lumina presupusei percepţii a unui consumator mediu al categoriei de produse sau servicii în cauză, care este suficient de bine informat şi suficient de atent şi circumspect … .

(10/11/2004, T‑396/02, Karamelbonbon, EU:T:2004:329, § 55-59; 04/05/1999, C‑108/97 & C‑109/97, Chiemsee, EU:C:1999:230, § 52; 22/06/2006, C‑25/05 P, Bonbonverpackung, EU:C:2006:422, § 75; şi 18/06/2002, C‑299/99, Remington, EU:C:2002:377, § 63).

Solicitantul nu a depus niciun document din care să reiasă cota de piaţă deţinută de marca , intensitatea, răspândirea geografică şi durabilitatea utilizării mărcii sau suma investită de întreprindere în promovarea mărcii. De asemenea, din niciunul din documentele depuse nu se poate aprecia procentul de persoane care asociază produsele şi serviciile cu marca cu solicitantul. Majoritatea documentelor constau în etichete de produsele din carne şi nu sunt suficiente pentru a demonstra intensitatea utilizării mărcii solicitate.

Din motivele sus-menţionate, Oficiul nu a fost convins de documentele depuse, și astfel, dobândirea distinctivităţii mărcii solicitate prin utilizare în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene nu a fost dovedită, iar declaraţia depusă de solicitant potrivit căreia marca ar fi dobândit caracter distinctiv prin utilizare în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene se respinge.

Din motivele menţionate anterior şi în temeiul articolului 7 alineatul (1) literele (b) şi (c) şi al articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, cererea de înregistrare a mărcii Uniunii Europene nr. 17 865 920 este respinsă pentru următoarele produse şi servicii:

Clasa 29: Carne; Fructe, ciuperci și legume prelucrate (inclusiv nuci și leguminoase); Intestine pentru cârnați și imitații ale acestora; Ouă și produse din ouă; Pește, fructe de mare și moluște; Produse lactate și înlocuitori; Supe și baze de supă, extracte din carne; Uleiuri și grăsimi.

Clasa 35: Servicii de comerț cu amănuntul în legătură cu produse de brutărie; Servicii de vânzare cu amănuntul în domeniul alimentației; Servicii de vânzare cu amănuntul prin catalog în legătură cu produse alimentare; Servicii de vânzare cu amănuntul prin corespondență în legătură cu produse alimentare; Servicii de vânzare cu amănuntul prin rețele informatice mondiale în legătură cu produse alimentare; Servicii de vânzare cu amănuntul în legătură cu vânzarea de cutii de alimente pe bază de abonament; Servicii de vânzare cu amănuntul în legătură cu diverse tipuri de carne; Servicii de vânzare cu amănuntul în legătură cu furaje pentru animale; Servicii de vânzare cu amănuntul în legătură cu produse alimentare; Servicii de vânzare cu amănuntul în legătură cu produse horticole; Servicii de vânzare cu amănuntul în legătură cu preparate dietetice; Servicii de vânzare cu amănuntul în legătură cu suplimente alimentare; Servicii de vânzare cu amănuntul în legătură cu produse de brutărie; Servicii de vânzare cu amănuntul în legătură cu produse de cofetărie; Servicii de vânzare cu amănuntul în legătură cu produse lactate; Servicii de vânzare cu ridicata în legătură cu diverse tipuri de carne; Servicii de vânzare cu ridicata în legătură cu preparate dietetice; Servicii de vânzare cu ridicata în legătură cu suplimente alimentare; Servicii de vânzare cu ridicata în legătură cu produse de brutărie; Servicii de vânzare cu ridicata în legătură cu produse lactate; Servicii de vânzare cu ridicata în legătură cu produse alimentare; Servicii de vânzare cu ridicata în legătură cu produse de cofetărie; Servicii de vânzare cu ridicata în legătură cu produse horticole; Servicii de vânzare cu ridicata în legătură cu șerbeturi.

Clasa 43: Asigurarea de hrană și băuturi; Cazare temporară; Închiriere de mobilier, lenjerii de pat și seturi de masă.

Procedura de înregistrare poate continua pentru restul serviciilor, şi anume:

Clasa 35: Analiză de afaceri, cercetare și servicii de informare; Asistență în afaceri, management și servicii administrative; Servicii de publicitate, marketing și promovare; Servicii de comerț cu amănuntul cu privire la produse de papetărie; Servicii de comerț cu amănuntul cu privire la hardware de calculator; Servicii de comerț cu amănuntul cu privire la software de calculator; Servicii de comerț cu ridicata cu privire la hardware de calculator; Servicii de comerț cu ridicata cu privire la software de calculator; Închiriere de standuri de vânzare.

Clasa 39: Ambalarea și depozitarea mărfurilor; Transport.

Clasa 43: Pensiuni pentru animale.

În temeiul articolului 67 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, aveţi dreptul să atacaţi această decizie. În temeiul articolului 68 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, calea de atac trebuie formulată în scris şi depusă la Oficiu în termen de două luni de la data notificării prezentei decizii. Cererea de introducere a căii de atac se depune în limba de procedură a deciziei atacate. În plus, în termen de patru luni de la aceeaşi dată trebuie depus, în scris, un memoriu în care să se expună motivele de atac. Cererea de atac va fi considerată depusă numai după achitarea taxei de 720 EUR.

Francesca DRAGOSTIN